<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Ioana &#187; proiect</title>
	<atom:link href="http://beta.revistaioana.ro/tag/proiect/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://beta.revistaioana.ro</link>
	<description>Te indragostesti de ideile ei</description>
	<lastBuildDate>Tue, 19 Jan 2010 08:55:28 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.1</generator>
		<item>
		<title>Dansul ce descătușează</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/dansul-ce-descatu%c8%99eaza.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/dansul-ce-descatu%c8%99eaza.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 15 Jan 2010 14:48:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Catalina</dc:creator>
				<category><![CDATA[Alb și Negru]]></category>
		<category><![CDATA[Oameni altfel]]></category>
		<category><![CDATA[Reportaj și Actual]]></category>
		<category><![CDATA[dans comunitar]]></category>
		<category><![CDATA[Joseph Eder]]></category>
		<category><![CDATA[proiect]]></category>
		<category><![CDATA[Royston Maldoom]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=1640</guid>
		<description><![CDATA[„Îți poți schimba viața cu o lecție de dans“- Royston Maldoom Ce se întâmplă când pasiunea se întâlnește cu lipsa de prejudecăți? Ia naștere un proiect precum „Comunity dance“. Acesta își propune să reunească 100 de tineri români din diferite niveluri sociale, care să studieze sub îndrumarea a doi coregrafi renumiți lucrarea „Pasărea de foc” [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="attachment_1670" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/Dansul-11.jpg"><img class="size-full wp-image-1670" src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/Dansul-11.jpg" alt="" width="300" height="199" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Jurgen Gayda, Bettina Stoss, Daniel Angelescu, arhiva personală</p></div>
<div id="attachment_1671" class="wp-caption alignleft" style="width: 309px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/Dansul-21.jpg"><img class="size-full wp-image-1671" src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/Dansul-21.jpg" alt="" width="299" height="224" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Jurgen Gayda, Bettina Stoss, Daniel Angelescu, arhiva personală</p></div>
<p>„Îți poți schimba viața cu o lecție de dans“- Royston Maldoom</p>
<p>Ce se întâmplă când pasiunea se întâlnește cu lipsa de prejudecăți? Ia naștere un proiect precum<br />
„Comunity dance“. Acesta<br />
își propune să reunească<br />
100 de tineri români din diferite niveluri sociale, care să studieze sub îndrumarea a doi coregrafi renumiți lucrarea „Pasărea de foc” de Igor Stravinski și să o aducă pe scenă în fața publicului. Prima reprezentație a acestui spectacol va avea loc în cadrul Festivalului „George Enescu“ din 2009. Spectacolele vor avea lor pe 5 septembrie la București, pe scena Teatrului Național, pe 7 septembrie la Brașov și pe 9 septembrie la Sibiu.<br />
Parteneri în proiect sunt Fundația Concordia, Fundația Principesa Margareta a României, Fundația Vodafone și Liceul I.L. Caragiale – București și Școala pentru Hipoauzici București. Aceste organizații/instituții sunt și cele care asigură componența grupului<br />
de tineri care vor lua parte<br />
la proiect.<br />
Cui i se adresează proiectul? Tinerilor între 11 și 22<br />
de ani, fără o pregătire fizică deosebită, indiferent de mediul social din care provin, tinerilor de la diferite școli generale, licee sau școli speciale (hipoacuzici sau cu deficiențe locomotorii), precum și de la organizații umanitare din București, din Brașov și<br />
din Sibiu.<br />
Cum vor ajunge la această performanță? Grație repetițiilor intensive realizate de cei doi coregrafi împreună cu colegii lor români pe durata a circa 5 săptămâni.<br />
Care este obiectivul acestui proiect? De a-i reda pe tineri societății, de a-i face să se descopere pe ei înșiși, să-și descopere potențialul, dorințele, să-și descătușeze energiile și să învețe să și le canalizeze. Un alt obiectiv este de a implementa în România un astfel de proiect și de a-l face să continue cu forțe locale. Fiecare comunitate îl poate  adapta la nevoile sociale locale, vârsta și criteriile de selecție putând fi schimbate. De exemplu, la Hamburg, proiectul s-a desfășurat cu șomeri, cel mai important rezultat fiind faptul că o parte dintre ei și-au găsit foarte curând de lucru, întrucât au avut o altă atitudine față de ei înșiși și față de ceilalți, fapt ce a influențat și imaginea celorlalți despre ei.<br />
Cum a luat naștere acest proiect? În urma vizionării mai multor spectacole realizate de artiștii coregrafi Royston Maldoom din Marea Britanie și Joseph Eider din Germania, doamna Monique Gruber, soția fostului ambasador al Germaniei în România (în perioada 2003-2006), prin Asociația înființată special pentru România, „Jungen Rumänen eine Chance!“, a decis să demareze acest proiect.<br />
Și Royston Maldoom, și Joseph Eider sunt expresia visului fiecăruia dintre noi devenit realitate, respectiv acela de a reuși în viață, de a ne găsi menirea. Niciunul dintre cei doi nu a avut vreo legătură cu dansul până aproape de vârsta adultă, dar amândoi, odată ce au luat contact cu dansul, au realizat că aceasta e calea, că acesta e drumul de urmat în viață. Tocmai de aceea crezul celor doi este că oricine poate să danseze, indiferent de vârstă și de pregătirea fizică, putând chiar să descopere că îi place dansul.<br />
De fapt, dansul pe lângă faptul că este un scop în sine, are și rolul de a-i aduce pe tineri împreună, de a le arăta că au ceva de oferit societății. El este și un mijloc, pentru fiecare participant în parte, de a-și schimba propria viață, de a se elibera de complexe, de a învăța să se descopere, să-și acorde sie însuși încredere. De altfel, unul dintre motto-urile lui Royston Maldoom este „Dați-mi un corp imperfect să-l fac perfect prin dans“.<br />
Principiul de bază al acestui demers este încrederea, așa cum spunea dl. Maldstoom în cadrul conferinței de presă ce a avut ca scop mediatizarea proiectului: „eu le acord întreaga mea încredere cursanților; nu am voie să mă îndoiesc de faptul că sunt capabili să reușească; o clipă de șovăială din partea mea, și totul s-a dus de râpă!“. Din punctul de vedere al lui Roystoon Maldoom, toți tinerii sunt potențiali artiști, iar arta, în special dansul, sunt căi de transformare a tinerilor și, implicit, a societății.<br />
Acest proiect va avea rezultate și la nivel de grup: îi va obișnui pe tineri cu disciplina, cu punctualitatea, cu toleranța, le va dezvolta capacitatea de a lucra în echipă, de a se adapta diferitor caractere.<br />
Cei interesați de informații suplimentare sau să sprijine financiar ori prin activități de voluntariat proiectul pot accesa site-ul www.pasareadefoc.ro sau se pot adresa coordonatoarei proiectului în România, alexandra.arnautu@amistad.ro.</p>
<p>Dansul – cale de transformare a tinerilor și a societății<br />
■ „Jungen Rumänen eine Chance“– asociația are ca scop promovarea în România a dezvoltării spirituale în rândul copiilor și a tinerilor din familii fără posibilități, pentru a le oferi o mai bună posibilitate de integrare în societate; toate acestea, prin implicarea lor în proiecte culturale sau muzicale sub coordonarea cadrelor didactice din România.<br />
■ Royston Maldoom – de origine britanică; la început, a fost fermier, apoi, coregraf, devenind inițiatorul și conducătorul de dans al multor proiecte la nivel mondial în ultimii 30 de ani; începând cu anul 1980, a organizat numeroase ateliere de lucru, școli de vară și festivaluri de dans, a înființat comunități de dans și și-a dezvoltat filosofia de dans comunitar; ulterior, a lucrat mai mult pe plan internațional; în 1996, a organizat un proiect cu 100 de copii ai străzii în Etiopia; la absolvire, cursanții au primit acreditare de la Universitatea din Middlesex–Londra ca dansatori, coregrafi și profesori; în anul 2006, Regina Marii Britanii i-a decernat Ordinul Imperiului Britanic (OBE) pentru Servicii de Dans; în anul 2007 a primit Premiul Forum Germano–Britanic pentru angajamentul său în relațiile germano–britanice, precum și premiul de la „Club der Optimisten“ din Hambrug.<br />
■ Joseph Eder – de origine germană; inițial, a fost negustor de vite; întâlnirea cu dansatorul și coregraful James Saunders a însemnat începutul pasiunii sale pentru dans; a devenit apoi coregraf și actor la München, director artistic al teatrului înființat de el în 1994, „De două ori teatru–dans“, conferențiar universitar; conceptul dezvoltat de el a primit numele de „Body as Voice“–„Corpul ca voce“.<br />
A început colaborarea cu Royston Maldoom în 2005.<br />
■ Ana Cătălina Gubandru – coregraf; absolventă în 2004 a UNATC I.L. Caragiale, secția creație coregrafică; din 1998 până în prezent a avut mai multe creații proprii, a lucrat cu unii dintre cei mai renumiți coregrafi; din 2004, profesor de dans la mai multe școli de dans; a beneficiat de o rezidență de creație în cadrul Proiectului European „Looping“–Nîmes; a participat la masterclass-ul de dans comunitar condus de Royston Mastroom.<br />
■ Irina Roncea – balerină; fondatoare, împreună cu Cosmin Manolescu, Mihai Mihalcea și Florin Fieroiu, a Companiei de Dans Contemporan „Marginalii“; absolventă a UNATC I.L. Caragiale în 1996; bursă la Paris, la atelierul „Pepinières Européennes pour Jeunes Artistes“; numeroase spectacole în țară și în străinătate; din 2000, balerină a Companiei Orion Balet; a participat la masterclass-ul de dans comunitar condus de Royston Mastroom.</p>
<p>Cătălina Oprea</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/dansul-ce-descatu%c8%99eaza.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>&#8220;Un viitor mai bun pentru femei&#8221;</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/un-viitor-mai-bun-pentru-femei.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/un-viitor-mai-bun-pentru-femei.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 14 Dec 2009 18:02:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristi Niculescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ioana]]></category>
		<category><![CDATA[Reportaj și Actual]]></category>
		<category><![CDATA[comunitate]]></category>
		<category><![CDATA[Depro]]></category>
		<category><![CDATA[drepturi]]></category>
		<category><![CDATA[FRDS]]></category>
		<category><![CDATA[oportunitati]]></category>
		<category><![CDATA[proiect]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=632</guid>
		<description><![CDATA[Proiect pentru crearea de noi locuri de muncă, adresat femeilor din zonele slab dezvoltate Rolul femeii a devenit, în ultimii ani, unul tot mai complex, depă­șind granițele tradiționale ale maternității și ale treburilor casnice. Urmașele Evei au încercat să obțină perfor­manțe pe măsura capa­ci­tăților dovedite și o implicare tot mai profundă în preluarea unor sarcin [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Proiect pentru crearea de noi locuri de muncă, adresat femeilor din zonele slab dezvoltate </strong></p>
<p><div id="attachment_634" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2009/12/viitor-ptr-femei-1.jpg" alt="Foto: Susana Pletea" width="300" height="225" class="size-full wp-image-634" /><p class="wp-caption-text">Foto: Susana Pletea</p></div>Rolul femeii a devenit, în ultimii ani, unul tot mai complex, depă­șind granițele tradiționale ale maternității și ale treburilor casnice. Urmașele Evei au încercat să obțină perfor­manțe pe măsura capa­ci­tăților dovedite și o implicare tot mai profundă în preluarea unor sarcin care, în urmă cu doar un secol, erau adresate exclusiv populației masculine. În prezent, societatea românească le oferă persoanelor de gen feminin, cu precădere în mediul urban, o paletă largă de locuri de muncă și de oportunități similare cu cele ale bărbaților, în promovarea profesională. Tot mai mulți manageri, directori, oameni de afaceri sau politicieni se evidențiază din rândurile sexului frumos prin aptitudini re­­marcabile și capacitatea de­­osebită de adaptare. Deschiderea către nou și interesul arătat segmentului educativ sunt trăsături ale firii ome­nești, în baza cărora anumite orga­nizații au inițiat studii sau proiecte de dezvoltare socială.<br />
Un astfel de proiect a luat naștere în luna noiembrie a anului 2008, urmând să se desfășoare într-un interval de 30 de luni și fiind realizat de către firma de consultanță românească DEPRO Inovație în colaborare cu Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Asociația Amfar Galiția. Proiectul, co-finanțat de Uniunea Europeană, are ca obiectiv general promovarea rolului activ al femeilor din mediile dezavantajate, sprijinind crearea de asociații familiale, activități sau proiecte comunitare. Organizațiile implicate în elaborarea proiectului afirmă că acesta va contribui la formarea unei culturi antreprenoriale în rândul anumitor categorii de femei, grupurile – țintă din regiunile defavorizate putând fi pregătite cu privire la aspectele fundamentale legate de inițierea și gestionarea unor afaceri de mică amploare.<br />
Urmărind implementarea obiectivelor menționate, s-a luat în calcul ca, până la finalul lunii martie, să fie finalizată o cercetare, efectuată în cadrul a 200 de comunități (sate, comune sau orașe sub 20.000 de locuitori), prin intermediul căreia vor putea fi conturate oportunități de investiții și dezvoltare specifice fiecărei zone în parte. În general, persoanele din mediul rural care lucrează în agricultură ating o rată a sărăciei mai ridicată, uneori, decât a șomerilor. Raportul cercetării realizate cu sprijinul FRDS, un partener care a efectuat și în trecut proiecte de dezvoltare comunitară, va fi făcut public prin intermediul unui site creat special pentru a găzdui și alte documente ce urmează a fi elaborate pe parcursul celor trei ani de desfășurare a proiectului.<br />
În zonele rurale, femeile, având un nivel de educație în medie mai scăzut decât al bărbaților, joacă rolul de soție și mamă, impus de normele educaționale și atât. Aceste per­soane formează grupuri dezavantajate social întrucât nu beneficiază de acces egal la locurile de muncă. Și aceasta, ca efect al unei educații tra­diționale, adeseori rigide, care pune incorect accentul pe statutul primordial al bărbatului în cadrul unei familii.<br />
În unele situații, locurile de muncă sunt plasate la distanțe foarte mari, femeilor fiindu-le tot mai greu să-și amâne îndeletnicirile casnice sau îndatoririle față de familie, pentru a putea merge la ser­vici. Crearea de mici afaceri în cadrul acestor comunități va stimula creșterea nivelului de trai în plan local, limitând numărul problemelor de ordin financiar apărute, dovedindu-se soluții viabile atât pentru femei, cât și pentru autoritățile locale implicate în sprijinirea unor astfel de inițiative. În plus, va putea fi oferită consultanță de specialitate pentru dezvoltarea com­pe­tențelor necesare administrării micilor întreprinderi din domeniul turismului, artizanatului sau a diferitelor unități de producție. Noile opor­tunități de dezvoltare profesională vor fi evidențiate prin organizarea de cursuri dedicate, prin predarea le­gislației în domeniu, a studiilor de caz și a celor de marketing sau a cursurilor de inițiere în contabilitate. Pentru realizarea unei afaceri beneficiind de fonduri oferite din partea băncilor, a Uniunii Europene sau a Ministerului pentru Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, este necesară o co-finanțare (sumă de bani inițială), urmând ca, prin intermediul proiectului, să fie oferită consultanță de specialitate în obținerea creditării.<br />
O parte importantă a întregului plan o reprezintă crearea grupurilor comunitare mixte pentru egalitatea de șanse. Reprezentanții minorităților etnice (în special persoane vul­nerabile și vârstnici pe lângă femei) vor fi încurajați să facă parte din aceste grupuri. O direcție fundamentală a acestui proiect va urmări schimbarea atitudinii și a mentalității în rândul segmentului de populație analizat.<br />
În paralel cu desfășurarea proiectului, va fi realizată și o campanie la nivel național de informare, de conștientizare și de implicare a femeilor, promovând egalitatea de șanse, cultura antreprenorială și civismul în zonele aparținând mediilor defavorizate.</p>
<p><div id="attachment_636" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2009/12/viitor-ptr-femei-2.jpg" alt="Foto: Susana Pletea" width="300" height="224" class="size-full wp-image-636" /><p class="wp-caption-text">Foto: Susana Pletea</p></div><strong><br />
Studiile de caz oferă soluții oportune investițiilor</strong></p>
<p>- Rata de ocupare a locurilor de muncă se situează conform datelor furnizate în 2005 de către INS (Institutul național de Statistică) la un procent de 57,7% (63,9% la nivel urban și 51,5% la nivel rural) cu diferențe semnificative pe sexe. Nivelul sărăciei din mediul rural este cu mult mai mare decât cel din zonele urbane. Astfel, în orașe, nivelul atins este de 6,8%, în timp ce în zonele slab dezvoltate el este de 22,3%; în consecință, rezultă că 73% dintre săraci locuiesc în mediul rural. Însă, aici, rata șomajului este mai redusă, datorită numărului ridicat de persoane care lucrează în agricultură, acest lucru indicând o vulnerabilitate economică mai puternică.<br />
-Datele statistice realizate la nivel național, în anul 2007, indică faptul că persoanele de sex feminin reprezintă doar 33% din numărul total al persoanelor fizice autorizate, constituind doar 41% din totalul asociațiilor familiale și evidențiind faptul că numai 30% dintre managerii de IMM-uri sunt femei. Există aproximativ 20 de structuri asociative ale femeilor de afaceri, gradul de influență în mediul rural, în comune sau orașe mici, fiind, însă, unul foarte scăzut.<br />
- În localitatea Bobota din județul Sălaj s-a dezvoltat o alternativă privind creșterea economică a zonei. La 42 km nord – vest de orașul Zalău, a fost finalizat un proiect de succes din categoria activităților generatoare de venit aferente Schemei de Dezvoltare Socială a Zonelor Miniere. O secție de murături și conserve din legume și fructe a fost dată în folosință după ce au fost efectuate lucrări complexe de reamenajare a spațiului de producție, după ce a fost realizată compartimentarea și a fost avizat fluxul tehnologic de către organismele de specialitate din domeniu. Utilajele și echipamentele au fost achiziționate cu certificate de calitate în conformitate cu normele în vigoare ale Uniunii Europene. Proiectul se identifică prin faptul că respectă normele igienico-sanitare, nu are concurență în zonă, iar produsele sunt de foarte bună calitate. Cu o investiție finalizată în luna septembrie a anului 2008, beneficiarii au reușit ca, în mai puțin de 60 de zile, să dețină monopolul privind desfacerea produselor în localitățile învecinate și în orașul ­Zalău. S-au încheiat contracte pentru comercializarea conservelor la cantinele a două mari societăți, proiectul aducând venituri la bugetul local și beneficii membrilor comunității prin crearea a șapte locuri de muncă. Din veniturile obținute se urmărește extinderea spațiului de stocare pentru asigurarea producției proprii de legume. În concluzie, proiectul este unul de succes, fiind un exemplu de urmat și de către alte comunități. </p>
<p>Cristian Niculescu</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/un-viitor-mai-bun-pentru-femei.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
