<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Ioana &#187; Călătorii</title>
	<atom:link href="http://beta.revistaioana.ro/category/calatorii/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://beta.revistaioana.ro</link>
	<description>Te indragostesti de ideile ei</description>
	<lastBuildDate>Tue, 19 Jan 2010 08:55:28 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.1</generator>
		<item>
		<title>București, București&#8230;</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/bucure%c8%99ti-bucure%c8%99ti.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/bucure%c8%99ti-bucure%c8%99ti.html#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 19 Jan 2010 08:55:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristi Niculescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Călătorii]]></category>
		<category><![CDATA[Țară frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[Ateneul]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[Capitala]]></category>
		<category><![CDATA[Cismigiu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=1707</guid>
		<description><![CDATA[Divers, pitoresc si atractiv, cel mai important centru urban al tarii, numarand doua milioane de locuitori si o istorie desfasurata pe parcursul a jumatate de mileniu, se constituie intr-o tinta atractiva pentru fiecare turist. Obiective turistice Structura initiala a Capitalei a cunoscut schimbari radicale, datorate in parte vremurilor tulburi, dar si diferitelor administratii care au [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><div id="attachment_1710" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/buc1.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/buc1.jpg" alt="" width="300" height="300" class="size-full wp-image-1710" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Cristian Niculescu</p></div>Divers, pitoresc si atractiv, cel mai important centru urban al tarii, numarand doua milioane de locuitori si o istorie desfasurata pe parcursul a jumatate de mileniu, se constituie intr-o tinta atractiva pentru fiecare turist.</p>
<p><strong>Obiective turistice</strong><br />
Structura initiala a Capitalei a cunoscut schimbari radicale, datorate in parte vremurilor tulburi, dar si diferitelor administratii care au modificat pe parcurs planurile urbanistice ale orasului. Evolutia a avut loc in etape istorice separate. Din perioada Evului Mediu, secolul al XVI-lea, dateaza intemeierea cetatii Bucuresti si ridicarea ansamblului domnesc de la Curtea Veche. In jurul palatului si al bisericii, pastrate pana in prezent in forma initiala, s-au dezvoltat numeroase centre si ateliere mestesugaresti pe ulite celebre, intitulate Selari, Lipscani, Smardan sau Gabroveni.<br />
Calea Victoriei abunda de impresionante capodopere arhitectonice ale epocii moderne: Muzeul National de Istorie, Casa de Economii si Consemnatiuni, Ateneul Roman sau Cercul Militar National. Comunitati minoritare si-au adus aportul prin zidirea unor remarcabile edificii: bisericile Luterana, Armeneasca si Anglicana, centre culturale sau case memoriale. Perioada contemporana, se remarca prin inaltarea Palatului Parlamentului pe fostul Deal al Spirii, pe o suprafata depasind 300 mii de metri patrati, a doua ca marime din lume.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/buc2.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/buc2.jpg" alt="" width="300" height="300" class="alignleft size-full wp-image-1712" /></a><strong>Modalitati de relaxare</strong><br />
Bucurestiul li se prezinta turistilor ca un oras alert si incantator prin diversitatea sa, beneficiind de numeroase baruri, cafenele, restaurante, malluri, teatre si cinematografe. Parcurile ii sunt pline de viata la sfarsit de saptamana, in special cele situate in dreptul zonei centrale, Cismigiu, Libertatii, Tineretului sau Herastrau. Apreciat pentru pitorescul sau si rasfatat in perioada interbelica cu apelativul de &#8220;Micul Paris&#8221;, orasul prospera an de an, ajungand incet, dar sigur, sa ocupe un loc bine meritat in randul capitalelor Uniunii Europene.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/buc3.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/buc3.jpg" alt="" width="300" height="300" class="alignleft size-full wp-image-1714" /></a><strong>Statuia Aviatorilor</strong><br />
Inaugurat in anul 1935, monumentul reprezinta un omagiu adus pionierilor aeronauticii, celor care au pus bazele unei adevarate arte in stiinta romaneasca, luptand cu imensitatea vazduhului si fortele nebanuite ale naturii. </p>
<p>Cristian Niculescu</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/bucure%c8%99ti-bucure%c8%99ti.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Alpinism în Făgăraș &#8211; maiestuos, impunător, provocator&#8230;</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/alpinism-in-fagara%c8%99-maiestuos-impunator-provocator.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/alpinism-in-fagara%c8%99-maiestuos-impunator-provocator.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 08 Jan 2010 12:39:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristi Niculescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Călătorii]]></category>
		<category><![CDATA[Țară frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[Fagaras]]></category>
		<category><![CDATA[lac glaciar]]></category>
		<category><![CDATA[Negoiu]]></category>
		<category><![CDATA[Transfagarasan]]></category>
		<category><![CDATA[trasee]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=1593</guid>
		<description><![CDATA[Îndrăzniți să-i cuceriți înăl­ți­mi­le, iar curajul vă va fi răsplătit pe deplin cu o panoramă uluitoare. Munții Făgăraș dețin 8 dintre cele mai înalte vârfuri ale Ro­mâ­niei (14 în total), ele depășind 2500 metri altitudine. Impunătoarea coamă a lanțului muntos, lungă de aproape 70 km, compune o magnifică scenă a naturii în care vegetația, relieful [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Îndrăzniți să-i cuceriți înăl­ți­mi­le, iar curajul vă va fi răsplătit pe deplin cu o panoramă uluitoare.</strong><br />
<div id="attachment_1596" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/faga1.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/faga1.jpg" alt="" width="300" height="225" class="size-full wp-image-1596" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Cristian Ivan</p></div>Munții Făgăraș dețin 8 dintre  cele mai înalte vârfuri ale Ro­mâ­niei (14 în total), ele depășind 2500 metri altitudine. Impunătoarea coamă a lanțului muntos, lungă de aproape 70 km, compune o magnifică scenă a naturii în care vegetația, relieful glaciar, incredibilele fenomene meteorologice și abisurile tăiate în stâncă dură taie răsuflarea turiștilor.</p>
<p><strong>Moldoveanu și Negoiu</strong><br />
Cu o suprafață de șapte ori mai mare decât a Bucegilor și cu o densitate de creste înzăpezite care le-au adus Mun­ților Făgăraș apelativul de Alpi ai Transilvaniei, regiunea atrage anual mii de turiști amatori de alpinism, de escaladă, dar și de numeroase alte sporturi de iarnă. Vârful Negoiu, cu cei 2535 metri înăl­țime ai săi, este al doilea ca mărime din Făgăraș după Mol­doveanu (2544 m), reprezentând un pol al instabilității atmosferice și o provocare permanentă pentru cei mai îndrăz­neți alpiniști: este greu accesibil, cu precădere în perioadele reci și înghețate ale anului. La înăl­țimi de peste 1500 de metri, serviciile de cazare oferite tu­riștilor sunt doar în regim cabanier, primele construcții de acest fel, ridicate la altitudini apreciabile, datând de la sfâr­șitul secolului al XIX-lea. Traseele, atrăgătoare pe timpul verii, devin tot mai puține și mai dificil de parcurs în lunile de iarnă, necesitând echipament adecvat și experiență în lupta cu mediul și înălțimile ame­țitoare. O densă rețea hidrografică, compusă din lacuri glaciare dezvoltate pe su­pra­fețe mari și la înălțimi de peste 2000 de metri, dau un plus de savoare regiunii. Aceas­tă rețea include câteva lacuri renumite ca locuri de popas pentru turiști, precum Bâlea, Mioarelor sau Podragu.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/faga2.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/faga2.jpg" alt="" width="300" height="225" class="alignleft size-full wp-image-1600" /></a><strong>Transfăgă­rășan</strong><br />
Reprezentând un simbol al trudei și al puterii umane de a crea, șoseaua lungă de 92 km, care străbate cel mai impunător lanț montan de pe teritoriul României, pornește din județul Argeș și ajunge până în apropiere de Sibiu. Serpentinele sale străbat relieful aspru al muntelui dezvăluind privirii peisaje de vis.<br />
Șoseaua, construită între anii 1970 și 1974, este deschisă traficului doar câteva luni pe an, în perioadele de vară și la începutul toamnei, din cauza dificultății traseului și a vremii nefavorabile.</p>
<p>Cristian Niculescu<br />
<em><br />
AGENȚIA DE TURISM KLASS TOUR<br />
Pentru detalii și rezervări contactați agenția KLASS TOUR: +40.21.330.43.02;  office@klasstour.ro; www.klasstour.ro</em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/alpinism-in-fagara%c8%99-maiestuos-impunator-provocator.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cetatea Râșnov, scurt popas în Valea Trandafirilor</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/cetatea-ra%c8%99nov-scurt-popas-in-valea-trandafirilor.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/cetatea-ra%c8%99nov-scurt-popas-in-valea-trandafirilor.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 08 Jan 2010 09:39:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristi Niculescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Călătorii]]></category>
		<category><![CDATA[Țară frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[cetate]]></category>
		<category><![CDATA[medieval]]></category>
		<category><![CDATA[Rasnov]]></category>
		<category><![CDATA[Valea Trandafirilor]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=1503</guid>
		<description><![CDATA[Primii locuitori sași au denumit „Rosenau“ minunata așezare de la poalele munților, alegând buchetul de trandafiri ca simbol al regiunii. Cavalerii teutoni au ridicat, aici, la începutul secolului al XIII-lea, o mândră cetate în cinstea Fecioarei Maria. Aflată la doar 15 km de Brașov, pe drumul ce unea din timpuri medievale Ardealul istoric de Țara [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Primii locuitori sași au denumit „Rosenau“ minunata așezare de la poalele munților, alegând buchetul de trandafiri ca simbol al regiunii. Cavalerii teutoni au ridicat, aici, la începutul secolului al XIII-lea, o mândră cetate în cinstea Fecioarei Maria.</strong><br />
<div id="attachment_1505" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/rasn1.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/rasn1.jpg" alt="" width="300" height="232" class="size-full wp-image-1505" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Ager Travel Air</p></div>Aflată la doar 15 km de Brașov, pe drumul ce unea din timpuri medievale Ardealul istoric de Țara Bârsei, micuța localitate Râșnov s-a format ca așezare umană încă din antichitate, perioadă în care în aceste locuri se dezvoltase complexul dacic Cumidava. Prima atestare documentară a târgului medieval sub denumirea de „Rosnou“(trad.Valea Trandafirilor) este în anul 1331, într-un act emis de regele Carol Robert de Anjou. În acest document este menționată pentru întâia oară existența unei impunătoare fortificații ridicate în zonă. </p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/rasn2.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/rasn2.jpg" alt="" width="300" height="400" class="alignleft size-full wp-image-1507" /></a><strong>Cetatea, un simbol al turismului în zonă</strong><br />
Compusă dintr-o curte exterioară, unde erau adăpostite vitele, și o curte interioară, în incinta căreia se aflau casele locuitorilor, cetatea medievală, care se presupune că a fost construită între anii 1211 și 1225, era protejată de ziduri groase, înalte de 5 metri, și înconjurată de 8 bastioane. Pentru a asigura apa necesară pe timp de asediu, a fost săpată, la începutul secolului al XVII-lea, o fântână adâncă de 146 metri, de către 2 prizonieri turci, cărora li s-a promis eliberarea dacă reușeau să termine fântâna.<br />
În contemporaneitate, cetatea Râșnovului a reprezentat decorul ideal pentru turnarea unor scene din filme celebre, precum „Dacii“ (1967), „Columna“ (1968), sau „Nemuritorii“ (1974). Considerat stațiune începând cu anul 1929, Râșnovul s-a dez­voltat mult din punct de vedere agroturistic, dezvăluind vizitatorilor, într-un cadru natural de vis, complexul medieval și arta gastronomiei locale de influență secuiască și săsească. Totuși, cetatea, greșit ad­­mi­­nistrată în ultimii 10 ani, a ajuns într-un stadiu avansat de degradare, necesitând intervenții de consolidare imediate.</p>
<p>Cristian Niculescu</p>
<p><em>Agenția de Turism Ager Travel Air vă oferă:<br />
-cazare la hoteluri și pensiuni în țară și în străinătate;<br />
-rezervări bilete de avion și de autocar;<br />
-excursii individuale și de grup;<br />
-programe turistice la cerere;<br />
-asigurări medicale și carte verde;<br />
-închirieri auto.<br />
Date de contact: tel. 021/330 67 70;<br />
adresa de e-mail: office@agertravel.ro.</em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/cetatea-ra%c8%99nov-scurt-popas-in-valea-trandafirilor.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Colț de rai &#8211; Palatul de la Mogoșoaia</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/col%c8%9b-de-rai-palatul-de-la-mogo%c8%99oaia.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/col%c8%9b-de-rai-palatul-de-la-mogo%c8%99oaia.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 08 Jan 2010 08:41:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristi Niculescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Călătorii]]></category>
		<category><![CDATA[Țară frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[Bibescu]]></category>
		<category><![CDATA[Brancoveanu]]></category>
		<category><![CDATA[gradini]]></category>
		<category><![CDATA[Mogosoaia]]></category>
		<category><![CDATA[palat]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=1481</guid>
		<description><![CDATA[Un model de referință al stilului brâncovenesc în arhitectura românească. Asemănător unui castel din povești, situat pe malul lacului și înconjurat de mirifice grădini, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia constituie, de mai bine de trei secole, un model de referință al arhitecturii ro­mânești, îmbinând în cadrul unui decor de tip oriental incredibile elemente apusene ale [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Un model de referință al stilului brâncovenesc în arhitectura românească.</strong><br />
<div id="attachment_1487" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mogo1.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mogo1.jpg" alt="" width="300" height="232" class="size-full wp-image-1487" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Cristian Niculescu</p></div>Asemănător unui castel din povești, situat pe malul lacului și înconjurat de mirifice grădini, Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia constituie, de mai bine de trei secole, un model de referință al arhitecturii ro­mânești, îmbinând în cadrul unui decor de tip oriental incredibile elemente apusene ale stilurilor baroc și renascentist. </p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mogo2.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mogo2.jpg" alt="" width="250" height="188" class="alignleft size-full wp-image-1493" /></a><strong>Domeniul cumpărat în 1681</strong>, adăpostește, două decenii mai târziu, palatul pe care domnitorul Constantin Brâncoveanu va dori să îl lase moștenire celui de-al doilea fiu al său, pe nume Ștefan. În anul 1830 proprietățile Brâncovenilor intră în posesia familiei Bibescu, ai căror des­cen­denți vor efectua de-a lungul timpului ample lucrări de restaurare și reamenajare a întregului parc, a turnului de la intrare, a casei de oaspeți și a cuhniei. Principesa Martha Bibescu este cea care la începutul secolului al XX-lea dispune construirea în stil italian a teraselor din fața palatului, amenajarea parcului, plantarea livezii și refacerea grădinilor englezești.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mogo3.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mogo3.jpg" alt="" width="200" height="287" class="alignleft size-full wp-image-1497" /></a><strong>Declarat monument istoric în 1945</strong>, Palatul de la Mogoșoaia adăpostește în prezent Muzeul Tradiției Aulice (din 2000), o colecție de artă comparată (însumând cca. 300 de piese), dar și, anual, aproximativ 10 expoziții temporare, eseu sau artă contemporană, în sălile de la parter și în anexe. Turiștii se pot plimba pe malul lacului, aflat în spatele castelului, pe aleile înverzite ale parcului sau se pot relaxa pe terasa unui restaurant amenajat în fața casei de oaspeți, Vila Elchingen.</p>
<p><strong>Cavoul familiei </strong><br />
Construit de Nicolae G.Bibescu în anul 1870, cavoul familiei Bibescu a fost re­s­taurat în 1997. Cavoul se află pe latura de vest a domeniului, în capătul unei alei umbrite de arbori seculari. Pe placa memorială a Principelui George Bibescu stă scris: „Binecuvântată fie memoria sa, căci el a trăit făcând binele“.</p>
<p>Cristian Niculescu</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/col%c8%9b-de-rai-palatul-de-la-mogo%c8%99oaia.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mărășești</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/mara%c8%99e%c8%99ti.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/mara%c8%99e%c8%99ti.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 08 Jan 2010 08:18:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristi Niculescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Călătorii]]></category>
		<category><![CDATA[Țară frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[eroi]]></category>
		<category><![CDATA[Marasesti]]></category>
		<category><![CDATA[mausoleu]]></category>
		<category><![CDATA[militari]]></category>
		<category><![CDATA[Vrancea]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=1461</guid>
		<description><![CDATA[„Smerită închinare, mătanie a amintirilor, pe câmpia de la Mărășești“ – Pamfil Șeicaru Poartă de acces către cele trei mari provincii istorice, Ardeal, Moldova și Țara Românească, Vrancea cuprinde între granițele sale, de-a lungul unor forme de relief distincte, pornind dinspre câmpie și atingând crestele stâncoase ale munților, rezervații naturale, stațiuni turistice, mănăstiri și remarcabile [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>„Smerită închinare, mătanie a amintirilor, pe câmpia de la Mărășești“ – Pamfil Șeicaru</strong><br />
<div id="attachment_1467" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mara11.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mara11.jpg" alt="" width="300" height="400" class="size-full wp-image-1467" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Cristian Niculescu</p></div>Poartă de acces către cele trei mari provincii istorice, Ardeal, Moldova și Țara Românească, Vrancea cuprinde între granițele sale, de-a lungul unor forme de relief distincte, pornind dinspre câmpie și atingând crestele stâncoase ale munților, rezervații naturale, stațiuni turistice, mănăstiri și remarcabile monumente istorice.</p>
<p><strong>Vrancea e cunoscută în istoria românească a ultimului secol ca un ținut al jertfei și al biruinței</strong>, spațiul în care, la Soveja, Muncelu, Panciu, Doaga, Mărăști, Varnița, Străoane și Mărășești ostașii români au ridicat stavile de netrecut în fața ofensivei dușmane. În vara anului 1917, timp de o lună de zile, armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu a reușit să păstreze independența țării, făcând față cu succes atacurilor succesive ale colosului militar german. Pe câmpia de la Mărășești, în prezent un minunat loc de promenadă pentru numeroși vizitatori, și-au dat viața pentru patrie, în urmă cu aproape un secol, peste 20.000 de soldați și aproape 500 de ofițeri. Așa cum amintea marele istoric Nicolae Iorga, jertfa de la 1917 a reprezentat „Prima adevărată și deplină victorie românească“.<br />
<a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mara2.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mara2.jpg" alt="" width="300" height="236" class="alignleft size-full wp-image-1469" /></a><strong><br />
Într-un spațiu relativ restrâns, situate la distanțe ușor accesibile</strong> pentru cei beneficiind de autoturism propriu, mai pot fi admirate construcții similare mausoleului de la Mărășești, la Mărăști, Soveja și Focșani, dar și minunate rezervații naturale în zona de platou a Munților Vrancei. Turiștii pot obține cazare într-una din numeroasele pensiuni agroturistice situate în localitățile Lepșa, Paltin, Jariștea, Tulnici, Odobești sau Soveja.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mara3.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/mara3.jpg" alt="" width="300" height="225" class="alignleft size-full wp-image-1471" /></a><strong>Interiorul Mausoleului</strong><br />
Mausoleul de la Mărășești este deschis publicului, construcția fiind structurată pe două nivele. La parter odihnesc eroii Primului Război Mondial, iar la etaj, pereții interiori ai „Cupolei Gloriei“ prezintă o frescă ce amintește de locurile bătăliilor. Mausoleul adăpostește de-a lungul a 18 culoare, în cele 154 cripte individuale și 9 cripte comune, circa 5.000 ostași.</p>
<p>Cristian Niculescu</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/mara%c8%99e%c8%99ti.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Arad, oraș reper al culturii</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/arad-ora%c8%99-reper-al-culturii.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/arad-ora%c8%99-reper-al-culturii.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 08 Jan 2010 07:40:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristi Niculescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Călătorii]]></category>
		<category><![CDATA[Țară frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[Arad]]></category>
		<category><![CDATA[arhitectura]]></category>
		<category><![CDATA[cetate]]></category>
		<category><![CDATA[monumente]]></category>
		<category><![CDATA[Mures]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=1440</guid>
		<description><![CDATA[Monumente de artă, clădiri cu valoare istorică, lăcașuri de cult și numeroase locuri de agrement alcătuiesc patrimoniul socio‑cultural al urbei. Situat la peste 500 km de București, într‑o regiune de câmpie înaltă și beneficiind de o climă continental moderată, Aradul a cunoscut prosperitatea din cele mai vechi timpuri, fiind apreciat ca unul dintre cele mai [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Monumente de artă, clădiri cu valoare istorică, lăcașuri de cult și numeroase locuri de agrement alcătuiesc patrimoniul socio‑cultural al urbei.</strong><br />
<div id="attachment_1442" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/arad1.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/arad1.jpg" alt="" width="300" height="305" class="size-full wp-image-1442" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Radu Vintilescu</p></div>Situat la peste 500 km de București, într‑o regiune de câmpie înaltă și beneficiind de o climă continental moderată, Aradul a cunoscut prosperitatea din cele mai vechi timpuri, fiind apreciat ca unul dintre cele mai importante orașe ardelene.</p>
<p><strong>Aflat sub influența a numeroase stiluri arhitectonice</strong> și sub dominația unor administrații diferite, orașul se mândește în prezent cu o moștenire cultural‑istorică remarcabilă. Cetatea Aradului, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII‑lea, este cea mai impunătoare fortăreață ridicată de‑a lungul timpului în zona de vest a țării. Acestei magnifice realizări i se alătură, oferind prestanță orașului, numeroase palate, precum cel al Justiției, cel al Băncii Naționale, cel al Culturii sau cel al Administrației Publice. Clădirile cu valoare istorică, monumentele, ex­po­zi­țiile și bisericile de secol XVII alcătuiesc pentru turiștii ajunși în Arad un adevărat muzeu în aer liber.<br />
<strong><br />
<a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/arad2.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/arad2.jpg" alt="" width="300" height="247" class="alignleft size-full wp-image-1444" /></a>Important nod de acces feroviar, rutier sau aerian</strong>, Aradul este ușor accesibil, indiferent de modalitatea de transport aleasă. Deși cu decenii în urmă exista în zonă un spațiu industrial în plină dezvoltare, orașul poate să ofere în prezent, prin intermediul minunatelor sale caracteristici geografice, numeroase locuri de agrement celor care doresc să se relaxeze. Pădurile, parcurile, peșterile și ștrandurile termale din zonă constituie locurile ideale pentru petrecerea timpului liber. Ștrandul Neptun, amplasat lângă cursul Mureșului, are o suprafață de peste 20 de hectare cu zone verzi, bazine de înot, terenuri de sport, cluburi, căsuțe și locuri de joacă pentru copii.<br />
Având în vedere nenumăratele sale repere istorice și culturale, Aradul constituie un obiectiv atractiv pentru turiști de toate vârstele.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/arad3.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/arad3.jpg" alt="" width="250" height="334" class="alignleft size-full wp-image-1446" /></a><strong>Dezvoltare susținută</strong><br />
De‑a lungul timpului, Aradul a fost martorul unor activități de pionierat. Astfel, în 1913 este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei, în 1959 se pun bazele primei fabrici românești de jucării, iar în 1962 ia naștere cea dintâi fabrică de cea­suri autohtonă. Pe 15 august 1899 s‑a jucat la Arad primul meci de fotbal din Transilvania.</p>
<p>Cristian Niculescu</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/arad-ora%c8%99-reper-al-culturii.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Vulcanii noroioși</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/vulcanii-noroio%c8%99i.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/vulcanii-noroio%c8%99i.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 07 Jan 2010 17:23:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristi Niculescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Călătorii]]></category>
		<category><![CDATA[Țară frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[Berca]]></category>
		<category><![CDATA[Buzau]]></category>
		<category><![CDATA[Grigore Cobalcescu]]></category>
		<category><![CDATA[noroios]]></category>
		<category><![CDATA[vulcani]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=1418</guid>
		<description><![CDATA[Minunea de lângă Munții Buzăului. La 20 de km de orașul Buzău, pe malul drept al râului cu același nume, a luat naștere singurul complex cu aspect vulcanic din România, o țară cunoscută ca având un relief montan format prin procesul de încrețire al scoarței terestre. Mod de formare Vulcanii noroioși generează erupții de noroi [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Minunea de lângă Munții Buzăului.</strong><br />
<div id="attachment_1420" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/vulno1.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/vulno1.jpg" alt="" width="300" height="225" class="size-full wp-image-1420" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Cristian Niculescu</p></div>La 20 de km de orașul Buzău, pe malul drept al râului cu același nume, a luat naștere singurul complex cu aspect vulcanic din România, o țară cunoscută ca având un relief montan format prin procesul de încrețire al scoarței terestre.</p>
<p><strong>Mod de formare </strong><br />
Vulcanii noroioși generează erupții de noroi lente sau bruște, însoțite de ema­nații de gaze și de petrol. Fenomenul este diferit, comparativ cu cel al vulcanilor pro­priu‑ziși prin produsul de erupție, for­mă și dimensiuni.<br />
Vulcanii noroioși iau naștere prin erupția gazelor naturale, a mișcărilor seismice sau a emanațiilor postvulcanice. În Subcarpații Buzăului, s‑au format ca urmare a ema­națiilor de gaze din zonele cutate, aducând la suprafață noroiul. Cele trei arealuri cu vulcani noroioși situate la altitudini de 280 – 340 metri în zona Berca – Arbănași poartă denumirile de Pâclele Mari, Pâclele Mici și Pâclele de la Beciu. </p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/vulno2.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/vulno2.jpg" alt="" width="300" height="389" class="alignleft size-full wp-image-1422" /></a><strong>Cum se ajunge </strong><br />
Singurele trasee modernizate, adaptate traficului auto, sunt cele care pleacă de la Buzău către Vernești sau Săpoca. Dinspre Râmnicu Sărat, drumul care duce la tabăra Arbănași este neasfaltat, nemarcat și greu accesibil. Pentru a ajunge aici, mai poate fi utilizat și trenul, cu plecare din București, haltă în Buzău și oprire în gara Berca.<br />
Peisajul ireal, selenar, lipsit de vegetație, care întâmpină turiștii încă de la primii pași, s‑a format ca urmare a despăduririlor intense, alunecărilor de teren, scurgerilor de noroi și ploilor torențiale. Salinitatea ridicată din jurul vulcanilor a făcut ca în acest spațiu să se dezvolte o vegetație rar întâlnită, caracteristică silvostepei și zonei central  – asiatice. </p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/vulno3.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/vulno3.jpg" alt="" width="300" height="224" class="alignleft size-full wp-image-1424" /></a><strong>Scurt istoric</strong><br />
Vulcanii noroioși de la Berca, din județul Buzău, au fost descoperiți și analizați pentru prima oară de către un cercetător francez, cu ocazia unor prospecțiuni petroliere în anul 1867.<br />
Ulterior, au fost descriși de Grigore Cobălcescu în 1883, în anul 1965 cercetătorul Mircea Peaha întocmind o lucrare de sinteză cu acest subiect.</p>
<p>Cristian Niculescu</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/vulcanii-noroio%c8%99i.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Praid, ținutul sării</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/praid-%c8%9binutul-sarii.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/praid-%c8%9binutul-sarii.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 07 Jan 2010 16:49:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristi Niculescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Călătorii]]></category>
		<category><![CDATA[Țară frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[Harghita]]></category>
		<category><![CDATA[minerit]]></category>
		<category><![CDATA[Praid]]></category>
		<category><![CDATA[salina]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=1387</guid>
		<description><![CDATA[Cea mai mare salină a României. Cea mai mare comună din Harghita, situată la intrarea în județ, sub forma unei depresiuni formate de-a lungul văii Târnavei Mici, la poalele Mun­ților Gurghiului, Praid cu­noaște atestare documentară încă din secolul al XVI-lea. Pe-un picior de plai&#8230; „Pășune“, în traducerea cuvântului maghiar, Praidul, aflat la 8 km de [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Cea mai mare salină a României.</strong><br />
<div id="attachment_1389" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/praid1.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/praid1.jpg" alt="" width="300" height="225" class="size-full wp-image-1389" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Cristian Niculescu</p></div>Cea mai mare comună din Harghita, situată la intrarea în județ, sub forma unei depresiuni formate de-a lungul văii Târnavei Mici, la poalele Mun­ților Gurghiului, Praid cu­noaște atestare documentară încă din secolul al XVI-lea.</p>
<p><strong>Pe-un picior de plai&#8230; </strong><br />
„Pășune“, în traducerea cuvântului maghiar, Praidul, aflat la 8 km de Sovata, le oferă turiștilor, în cadrul unui peisaj de vis, creat de-a lungul văilor multicolore, a pădurilor dese de foioase și a numeroaselor cursuri de apă, un ansamblu peisagistic ideal pentru petrecerea unui concediu liniștit în sânul naturii.<br />
În localitatea considerată ți­nut al sării ardelene, s-au dezvoltat de-a lungul timpului activități ale mineritului, dar și o remarcabilă industrie a ex­ploatării și a prelucrării lem­nului. Aerul curat, obiceiurile păstrate până în prezent, bucătăria tradițională și liniștea specifică zonei Ardealului, fac din Praid o destinație turistică permanent apreciată de către vizitatori.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/praid2.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/praid2.jpg" alt="" width="300" height="231" class="alignleft size-full wp-image-1391" /></a><strong>Salina din Praid </strong><br />
Pentru a vizita salina, turiștii sunt îmbarcați în autobuze care coboară la peste 100 de metri în subteran, diferențele de temperatură, în special în perioada verii, fiind foarte ușor sesizabile.<br />
Praid este singura salină românească unde se practică tra­tamentul medical subteran cel mai intens. Originile sale sunt datate la începutul anilor 1960, atunci când în vechea mină „Gheorghe Doja“ a luat ființă speleoterapia. Tot în acea perioadă au fost organizate concursuri sau tabere de pictură și sculptură, rezultând creații care împodobesc în prezent pereții de sare, sub formă de basoreliefuri. În 1980, baza de tratament a fost mutată la 120 m adâncime, în incinte iluminate electric și cu aeraj continuu.<br />
În perioada verii, numărul vizitatorilor poate atinge și cifra 3000 de persoane pe zi.<br />
În incinta salinei sunt amenajate terenuri de joacă pentru copii, scaune, șezlonguri, mese de biliard și un bar, făcând mai ușor suportabile cele patru ore pe zi de tratament minim în subteran.<br />
În perioada de tratament zilnic, pacienții sunt stimulați în a efectua gimnastică și plimbări de acomodare. Tratamentul climatoterapiei este foarte util în cazul bolilor căilor respiratorii de tipul bronșitelor și al afecțiunilor astmatice.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/praid3.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/praid3.jpg" alt="" width="250" height="187" class="alignleft size-full wp-image-1393" /></a><strong>Istoricul salinei</strong><br />
Începuturile salinei din Praid sunt datate încă din epoca romană, atunci când au fost realizate primele excavații. Secuii obțin în anul 1463 „dreptul liber la sare“, din partea regelui Matei Corvin.</p>
<p>Cristian Niculescu</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/praid-%c8%9binutul-sarii.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cetatea medievală</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/cetatea-medievala.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/cetatea-medievala.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 07 Jan 2010 14:57:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristi Niculescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Călătorii]]></category>
		<category><![CDATA[Țară frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[cetate]]></category>
		<category><![CDATA[medieval]]></category>
		<category><![CDATA[Sighisoara]]></category>
		<category><![CDATA[UNESCO]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=1322</guid>
		<description><![CDATA[Turism istoric în Sighișoara. Situată în inima României, la mică dis­tanță de îmbinarea lanțului carpatic ori­ental cu cel meridional, Sighișoara adă­pos­tește de secole cea mai fru­moasă citadelă medievală locuită din sud‑estul Europei. Patrimoniu UNESCO Anual, se desfășoară aici la finalul lunii iulie, celebrul festival medieval, prilej pentru mulți tineri de a se costuma adaptat anumitor [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Turism istoric în Sighișoara.</strong><br />
<div id="attachment_1329" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/sighi1.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/sighi1.jpg" alt="" width="300" height="232" class="size-full wp-image-1329" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Ana-Maria Nica</p></div>Situată în inima României, la mică dis­tanță de îmbinarea lanțului carpatic ori­ental cu cel meridional, Sighișoara adă­pos­tește de secole cea mai fru­moasă citadelă medievală locuită din sud‑estul Europei.</p>
<p><strong>Patrimoniu UNESCO </strong><br />
Anual, se desfășoară aici la finalul lunii iulie, celebrul festival medieval, prilej pentru mulți tineri de a se costuma adaptat anumitor perioade istorice și de a interpreta roluri variate, petrecând timp de două zile și două nopți pe stră­zile orașului.<br />
Începând cu anul 1991 cetatea a fost inclusă de UNESCO pe lista patrimoniului mondial, dezvăluindu‑se turiștilor prin modalitatea de conservare a arhitecturii vechi sub forma unui veritabil oraș‑muzeu.<br />
Sighișoara uimește și încântă călătorii indiferent de anotimp, oferind posibilitatea par­cur­gerii unui complex pasaj temporal, perfect conservat, printre bastioane și ziduri de apărare tocite de suflul aspru al vremurilor.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/sighi2.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/sighi2.jpg" alt="" width="300" height="225" class="alignleft size-full wp-image-1334" /></a><strong>Puncte de interes </strong><br />
Principalul reper turistic și totodată simbol al orașului este reprezentat de Turnul cu Ceas, cunoscut și sub denumi­rea de Turnul Porții, ca urmare a situării sale la intrarea în for­tăreață.<br />
Fiind unul din cele 9 turnuri păstrate până în ziua de azi, dintr‑un total de 14 inițiale, acesta măsoară 64 de metri, adăpostind în interiorul său muzeul cetății. Celelalte 8 bastioane poartă denumiri ale meșteșugarilor din acea perioadă, precum cele ale Fierarilor, Frânghierilor, Măcelarilor, Cojocarilor sau Croitorilor.<br />
Unică prin modul în care a fost concepută, Scara Școlarilor numără peste 170 de trepte acoperite, ce duc direct la Biserica din Deal. Edificiu reprezentativ al stilului gotic de secol XV, lăcașul din deal a reprezentat în timp de război, pentru civili, un important loc de refugiu.<br />
Fiecare clădire evocă un stil aparte și poartă câte un nume definindu‑i aspectul exterior. Casa Venețiană cu numeroasele sale ferestre duble sau Casa cu Cerb completând printr‑un trofeu cinegetic pictura murală din exterior sunt dovezi ale unicității arhitecturale etalate în interiorul cetății.<br />
Un loc în care istoria e realitate palpabilă, trecutul fiind retrăit la fiecare pas, Sighișoara atrage precum un magnet tu­riști din toate colțurile lumii, festivalurile și muzeele sale încântând simțurile și dezvoltând un important turism cultural de elită.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/sighi3.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/sighi3.jpg" alt="" width="200" height="150" class="alignleft size-full wp-image-1339" /></a><strong>Biserica ­Mănăstirii</strong><br />
Monument al stilului gotic, clădirea menționa­tă documentar încă din 1298, a ars parțial 4 secole mai târziu. Turnul bisericii a fost refăcut la un an după incendiu.</p>
<p>Cristian Niculescu</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/cetatea-medievala.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Costinești, stațiunea tineretului</title>
		<link>http://beta.revistaioana.ro/costine%c8%99ti-sta%c8%9biunea-tineretului.html</link>
		<comments>http://beta.revistaioana.ro/costine%c8%99ti-sta%c8%9biunea-tineretului.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 07 Jan 2010 07:59:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Cristi Niculescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Călătorii]]></category>
		<category><![CDATA[Țară frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[costinesti]]></category>
		<category><![CDATA[epava]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Neagra]]></category>
		<category><![CDATA[obelisc]]></category>
		<category><![CDATA[tineret]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://beta.revistaioana.ro/?p=1206</guid>
		<description><![CDATA[Șase decenii de vacanță neîntreruptă în locul în care soarele bronzează trupul și întinerește sufletul turiștilor. La sfârșitul secolului al XIX‑lea, generalul Emil Cos­tines­cu cădea la în­țe­legere cu unul dintre mem­­brii familiei Kogălniceanu în privința achizi­țio­nării unui teren aflat la malul Mării Negre. Zona, populată în acea perioadă de cetă­țeni de origine germană, avea să [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Șase decenii de vacanță neîntreruptă în locul în care soarele bronzează trupul și întinerește sufletul turiștilor.</strong><br />
<div id="attachment_1208" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/cost1.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/cost1.jpg" alt="" width="300" height="400" class="size-full wp-image-1208" /></a><p class="wp-caption-text">Foto: Cristian Niculescu</p></div>La sfârșitul secolului al XIX‑lea, generalul Emil Cos­tines­cu cădea la în­țe­legere cu unul dintre mem­­brii familiei Kogălniceanu în privința achizi­țio­nării unui teren aflat la malul Mării Negre. Zona, populată în acea perioadă de cetă­țeni de origine germană, avea să se dezvolte ca urmare a con­­di­țiilor prielnice și să ajun­gă una dintre cele mai cu­noscute destinații estivale.</p>
<p><strong>Renașterea localității</strong><br />
Anul acesta se împlinesc 60 de ani de la înființarea primei tabere cu 300 de locuri, adresate elevilor de vârstă școlară din întreaga țară. Plaja cu nisip fin, lungă de 800 de metri, a fost afectată în toamna anului 2005 de inundații masive. La acel moment, Lacul Costinești s‑a revărsat în mare, iar vechiul obelisc a fost pus la pământ. Noul monument, ridicat imediat după aceea, măsoară 18 metri, fiind, astfel, cu 50% mai înalt decât cel precedent. În zonă au fost făcute și alte investiții masive în ultimii patru ani, în scopul transformării lacului din localitate în bază de agrement nautic, al mo­derni­zării drumurilor, a re­țelelor de apă și canalizare, precum și al organizării numeroaselor manifestări estivale adresate tinerilor. Lacul, cu o suprafață de 7 hectare, este uni­cul din țară fără alimentare subterană, având un grad de salinitate ridicat și nămoluri care se folosesc în tratamentul bolilor reumatice.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/cost2.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/cost2.jpg" alt="" width="300" height="225" class="alignleft size-full wp-image-1210" /></a><strong>Epava Evanghelia</strong><br />
În prezent, Costinești beneficiază de peste 60 000 de locuri de cazare în hoteluri, vile, că­suțe și spații de campare. Ca ur­mare a tarifelor accesibile, sta­țiu­nea cunoaște un ridicat flux turistic pe perioada întregului sezon estival.<br />
Simbol al loca­li­tății, celebra epa­vă de la Cos­ti­nești, numită Evanghelia, a eșu­at în data de 15 oc­tombrie 1968, din cauza con­­­dițiilor meteorologice nefavorabile și a vizibilității reduse. Costurile de recuperare a cargoului fiind prea mari, proprietarul a preferat să îl abandoneze în locul în care poate fi admirat și în prezent.<br />
Plină de viață, însorită și într‑o permanentă transformare, sta­țiunea Costinești constituie o des­tinație pentru toți cei care vor să lase pentru un timp grijile deoparte și să rămână tineri și plini de energie.</p>
<p><a href="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/cost3.jpg"><img src="http://beta.revistaioana.ro/wp-content/uploads/2010/01/cost3.jpg" alt="" width="300" height="230" class="alignleft size-full wp-image-1212" /></a><strong>O alegere ­inspirată</strong><br />
Costinești și‑a consolidat de‑a lungul deceniilor renumele în rândul celor tineri atât ca urmare a minunatei sale zone de plajă, cât și a nenumăratelor variante de petrecere a timpului liber. Supranumită și „capitală a vacanțelor estivale“, sta­țiunea atrage precum un magnet numeroși turiști în fiecare an, în special tineri</p>
<p>Cristian Niculescu</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://beta.revistaioana.ro/costine%c8%99ti-sta%c8%9biunea-tineretului.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
